Unspoken… ( tentativa de cantec)


There are times
I pray …
For a better way
We could throw away
The unspoken words
Of our lives

Quiet hurts
Don’t look at me
Like I’m a criminal to you
Just because
I am one of those
Who shut up words
That could mean more
For others…

Words that hang on me
Like unspoken thoughts
I never fealt
Like songs I never singed
And slow my life down
Each time
I silence my mind…

I’m not like those
Who shoot with words
Cause these is not a war
I don’t mean to hurt you my dear
Understand me please
I have unspoken neads
That only you could
Discover in me…

Ganduri fugare

Daca pamantul
ar sta in loc
o clipa...
sufiecient cat
sa nu imi fie frica
sa te strig
si sa rasune-n
lumea intreaga
sa-mi raspunzi
si sa te aud
mai clar ca niciodata
sa-ntind mana
sa o cuprind pe a ta
sa te aduc langa mine
pentru totdeauna
de oriunde te-ai afla

picatura

ca o picatura de ploaie
cazuta in ocean
ce devine una cu el
asa si eu
as fi
una cu tine
daca am luao de la zero
maine...

Te iubesc

Te iubesc si-mi cer iertare
Imi spune-ai intr-o zi cu soare
Pe mine mare suparare
Cu ce sa-mi fi gresit tu oare

Stateam pe treptele casutei vechi
La felinarul scos din beci
Ganditoare…nimic nou
Tacerea era de cavou

Te rog iubire sa ma ierti
Ca n-am stiut sa-ti spun povesti
Constient sunt ca mai mult meriti
Dar nu e totul cum doresti

Iarta-ma n-am fost punctual
Insa te iubesc egal
Nu te ridic pe-un piedestal
Ca de-ametesti imi e letal

Te privesc in ochi profund
Iti ascund orice rau gand
Tot ce simt e-atat de bland
As scrie nu doar un rand

Te sarut si-ti spun te iert
Tu nu stii de cand te-astept
N-am nevoie de povesti
Tu esti basmul meu din carti

Toata viata te-am iubit
Inainte sa fi sosit
Acum…in viata mea nu-I rost de noapte
Doar zile pline de dulci pacate


De ce mor copii ?

Intr-o lume plina
De mii de pacate
Ingerii mor pe capete
Si parinti suspina

De ce mor copii ?
Cand lumea asta moarta
Are nevoie , inca de speranta
De ce ne mor copii ?

De ce platesc pacatele
Unor greseli de noi uitate?
De ce moare speranta
Cand raul trece granita ?

Stii..pamantul cere ingeri
Insa cerul vrea mai multi
Si oamenii vor sperante
Dar tu viata nu dai sanse…

De ce ne mor copii viata ?
Ce univers isi cere dreptul ?

Spune-mi viata pretul...
Cat de mare ne e scris pe fata ?

Cerule imploram mila…
Pentru copii ne dam si-o vila…
Tine-ti vila-mi vreau copila
Mi-ai raspuns si-o dau cu sila

Insa ingerul meu se duce
Nu-I place pamantul si fuge
Inapoi in lumea lor
In raiul ingerilor…


Nu iubesc …

Nu iubesc ca n-am pe cine
Poate ca mi-e si rusine
Pot sa te iubesc pe tine ?
Ar fi atat, atat de bine

Nu iubesc din mare teama
Daca inima se-nseala ?
Nu iubesc, ca nu te vreau
Mint…mi-e asa, asa de greu

Nu iubesc ca nu am chef
Mint..nu stiu, ma-nveti te rog ?
Te ador cand te crezi sef
Desi stii ca iti sunt drog…

Copile nu stiu sa iubesc
Invata-ma caci te doresc
Incepe tu sa te urmez
Iubeste-ma sa te iubesc…


Ura si iubire

Te urasc fiindc-ai facut-o
M-ai invatat sa iubesc
Asta insa am stiut-o
Am stiut sa te urasc

De ce iubirea se-nvata
Iar ura se simte din senin
Eu nu stiam ce-I aia ura
Acum totul e venin

Eu ti-am cerut doar iubire
Tu mi-ai mai dat ceva
Motive ce fac asa firesc
Sa incep sa te urasc

Dintre motive ce plesnesc
Sub scoarta inghetata
Te urasc ca te iubesc
Cum n-am iubit vreodata…

Regret

Te-am iubit si te-am urat
Te-am privit
Si-am vrut sa plang
La un singur gand

Eu sunt cea
Care-a cerut sa stie ce-I iubirea
N-am sa mai cer in veci ceva
Oricat mi-ar fi povara

Da ! Regret ca am cerut
Mai putin un lucru
Nu regret ca ne-am iubit
Caci tu mi-ai luat acrul…

Gust, al lumii 2000
Si-am invatat iubirea
Deci am trait cu dulce rost
In marea de-amaraciune a lumii



Printre lacrimi multe

Printre lacrimi multe
Si simtiri profunde
Ce curg din ochi-mi parca formand unde
Speranta mi se ascunde
Ca-ntr-un varf de munte
In sufletul meu graunte
Ce-si reface piesele marunte
Leganandu-le cu funde
Din iubiri absurde
Printre acele lacrimi multe.

Cadoul meu cel mai de pret…

Cadoul meu cel mai de pret
Sunt ochii tai indrazneti
Nimic din ce e mai uman
Nu m-ar face mai pamantean

Cadoul meu cel mai de pret

E zilnic tu sa ma privesti
Gandul meu mai indraznet
E sa-ti fiu martora la orice gest

Fiece zi a vietii mele
Sa-ti strang mainile intr-ale mele
In ochii tai indrazneti
Zilnic sa ma oglindesc
E cadoul meu cel mai de pret


As vrea…

As vrea sa-ti spun te iubesc
Fara sa ma razgandesc
Sa-ti privesc chipul neincetat
Sa citesc in el iubirea ce candva mi-ai purtat

As vrea sa pot spune imi pare rau
In locul tau, desi n-am fost de vina eu
As vrea sa spui tu-n locul meu
Da , te iert iubitul meu…

As vrea sa dau timpu-napoi
Intr-o oarecare zi de joi
Cand tu nu mi-ai gresit
Iar eu din cauza ta n-am murit

As vrea sa pot sa spun c-as vrea
Dar nu mai cred asa ceva
Nu mai vreau nimic acum
Doar sa merg mai departe pe acest nou drum





Zambeste tu…

Zambeste tu
Daca mai poti
Si spune-mi azi ca nu suporti
Sa vezi ca nu mai sunt printre cei morti

Zambeste tu
Daca mai stii
Cum ne iubeam ca doi copii
Si schimba finalul povestii

Zambeste tu
Condamna tu
Ca nu mai , mor cate putin
De al tau dor plin de venin

Plangi tu acum
Plangi, uitandu-te-n album
Cand amintirile sunt scrum
Si versurile te rapun

Iubeste tu in locul meu
Sa simti ce am simtit si eu
Zambeste tu daca mai poti
Cand te simti printre cei morti

Asternuturi

Cufundata-n lacrimi
Si pareri de rau
Dupa mii de patimi
Sunt la pieptul tau

Adierea blanda
A vantului de mai
Imi reda calmitatea
Muzicii de nai

Vocea ta-i balda
Iar bratele-ti sunt perini
Sufletul meu iarta
Amintirile durerii

Esti aici cu mine
Suntem o fiinta
Voi fi mereu a ta
Iar tu a mea pernita



Anotimpuri

Vantul bate a septembrie
In suflet insa mi-e noiembrie
Spre sfarsit catre decembrie
Cu frigul de ianuarie

Februarie bate la usa
Peste octombrie am sarit
N-am simtit al sau asfintit
Si-acum martie a venit

Aprilie mai si iunie
S-au dus ca trase pe funie
Si cand dorul nu mai doare
August s-a sfarsit sub soare

Vantul adie iar
Alt septembrie inca-un an
Am decis s-aprind un far
Iubire… poate ma gasesti in alt an

au trecut vre-o doua luni de cand n-am mai postat nimic iar azi e atat de cald incat as sta in mijlocul unei ploi de vara ca si cum as face un dus in natura...hainele de pe mine sunt...pe mine ...dar in plus pentru ca in mijlocul ploii imi dezgolesc mintea si sufletul ...si raman eu, si nimeni nu-mi poate lua bucuria asta de a fi eu insa-mi cu adevarat dupa mult prea mult timp ...de-ar venii ploaia mai repede...

in mijloc de padure-alerg

departe de mediul urban trist si poluat

imi inchipui ca merg

pe benzi iar viata deruleaza un timp uitat

in jurul meu

si totu-i uscat

de singuratatea ce m-a acaparat

deschid bratele

sa cuprind ploaia

ce-nlocuieste lacrimile

si sterge indoiala

cred ca merg

nici nu mai simt ca de fapt alerg

brusc ma opresc

in sincron cu ploaia

am in fata mea un abis

si munti ce-mi par vis...

m-am aseza am privit

si-am zis:Maine vine cu un nou rasarit...

Atat de cenusiu…

Unde candva era
o pata de culoare
Acum gasesc un trist
Apus de soare

Candva
,demult simteam
Fiece zi senina
Acum, chiar ieri plangeam
Doar din a
ta vina

Pana ieri radeam
La orice gluma simpla
Cadeam ma ridicam
Spuneam se mai intampla…

Atat de cenusiu
E cerul vietii mele
De mult n-are nici luna
Nici sutele de stele
Locul tau pustiu
Pe
patul cenusiu
Ca iubirea mea
Neatins va sta…

Prapastia adanca
E acum lac de stanca
De lacrimile mele
S-a umplut devreme

Ce
vreme nervoasa
Isi face acum casa
In pace nu ma lasa…
Ce noapte
furtunoasa….

Imi este viata toata
Ce greu imi e sa mai zambesc o
data
Ma simt atat de moarta
Pentru tine si lumea toata

Noaptea
asta
Isi are sfarsit
Ca-n fiece data
Va venii un rasarit…